Povestea soților Obama este de departe o operă profundă, ce te invită în intimitatea Casei Albe dar și a vieții lor personale.
Vorbesc despre cel mai controversat vis american, despre vulnerabilitățile negrilor, despre călătoria lor prin viață începând de la vârste fragede, vorbesc deschis despre familie și momentele delicate ca și cuplu, despre șanse și oportunități dar și despre politică.
POVESTEA MEA
Nu-mi amintesc să-mi fi atras atât de mult atenția vreo altă Primă Doamnă a Americii așa cum mi-a atras-o Michelle de când am zărit-o în lumina reflectoarelor. Era prin definiție “altfel” din toate punctele de vedere și cred că tocmai acest “altfel” m-a captivat.
Am admirat mereu la Michelle inteligența, eleganța, determinarea și sensibilitatea.
În cartea ei am găsit aceeași Michelle Obama de la televizor, o femeie autentică. O femeie puternică cu vise și aspirații înalte, un model demn de urmat pentru mine.
Michelle își descrie viața în cuvinte simple dar într-un stil fermecător. Vorbește despre copilăria ei petrecută în Chicago, despre modul cum și-au pus părinții amprenta în educația ei, bifând în detaliu fiecare etapă a ei din cariera și ajungând la viața de familie și cea de Prima Doamnă.
Povestea ei “este o însumare neobișnuit de intimă”. Mi-a plăcut sinceritatea cu care descrie atât reușitele cât și dezamăgirile din viața ei publică dar mai ales privată.
Mi-a plăcut cum și-a descris căsnicia, relația cu Obama cu bune și rele, cu stări de furie, despre terapia de cuplu care i-a ajutat să-și salveze căsnicia în anumite momente delicate.
Un cuplu plăcut, uman, doi oameni ce se susțin reciproc.
Deși nu-i place politica, a știut să se facă plăcută, să zâmbească și să fie prezentă prin felul ei unic, modest și plin de umor, reușind să tină de cele mai multe ori la distanță vocile critice ce vin inevitabil când te afli într-o asemenea poziție și mai ales când ești Prima Doamnă de culoare.
Cu ajutorul acestei cărți am cunoscut mai bine povestea familiei Obama, am cunoscut-o pe femeia Michelle, un model de omenie, onestitate, sinceritate și inteligență demn de urmat.
“Nu este vorba despre destinația finală unde trebuie să ajungi. E nevoie de putere ca să-ți dai voie să ajungi. E nevoie de putere ca să-ți dai voie să devii cunoscut și auzit, să-ți asumi propria poveste și să-ți folosești adevărata voce. Și e nevoie de bunăvoință pentru a fi dispus să-I cunoști și să-i asculți pe ceilalți. Iar pentru mine, aceasta este povestea fiecăruia dintre noi”.
Am citit cartea pe fuga în vara anului trecut și mi-am promis că voi reveni la ea să o recitesc și să o savurez pe îndelete. Am reușit să recitesc in primăvara aceasta după ce am terminat Tărâmul Făgăduinței. O carte ce merită din plin să ajungă la sufletele voastre și apoi de păstrat pe rafturile bibliotecii voastre.
TĂRÂMUL FĂGĂDUINȚEI
Cartea lui Barack Obama am găsit-o sub bradul de Crăciun și a fost prima carte cu care mi-am început lectura în anul 2021. Știa Moș Crăciun că sunt fanul familiei Obama, așa că surpriza și bucuria au fost pe măsură.
A început să scrie cartea la scurt timp după încheierea mandatului de președinte și povestește mai mult decât aș fi vrut despre politică. Mi-a plăcut că a vorbit cu sinceritate despre momentele cheie, întâmplări din culise, despre partea economică, oamenii care i-au fost alături și m-a uimit relatarea deciziilor importante, modul în care povestește despre gândurile și percepția lui despre criza economică globală, dar și despre familie.
E o carte cuprinzătoare cu peste 800 de pagini în care relatează cu nostalgie și mândrie povestea lui de când era copil, povestea familiei lui, a tatălui care l-a părăsit când era mic, până la liderul unei lumi ce si-o dorea liberă, descriind în detaliu într-o manieră personală cum a reușit să scrie pagini întregi de istorie, cum anumite forte interne si externe i s-au opus.
Cartea aceasta este specială prin informație și detaliile descrise în amănunt și cu sinceritate despre anumiți lideri mondiali, despre criza economică mondială și efectele ei devastatoare, sau despre modul cum a fost planificată urmărirea temutului Osama Bin Laden.
O recomand ca fiind una dintre cărțile bune despre leadership, umanitate și cred că și politică. Nu mă pricep și nici nu-mi place politica, însă modul cum el s-a implicat și a acționat, m-a fascinat.
Este o filă interesantă și educativă de istorie, este o poveste despre cum iți poți depăși condiția, despre cum poți depăși prejudecățile, un exemplu de ambiție și determinare.
O carte care te ajută să înțelegi mecanismele din spatele instituției prezidențiale și să pătrunzi cu ușurință în Casa Albă.
Dar cel mai mult m-a fascinat umanitatea și sensibilitatea lui, îndrăzneala, curajul de a spera în permanență și modul cum au reușit să păstreze echilibrul familiei în plină ascensiune politică.
Descrie cu aceeași lejeritate și sinceritate viața de cuplu ca și soția lui, cu mai puțin umor dar cu la fel de multe amănunte picante.
“Am început să ne certăm des, de obicei noaptea târziu, când amândoi eram storși de energie. ‘Nu asta mi-am dorit, Barack’ mi-a spus Michelle la un moment dat. ‘Am senzația că trag singură la căruța asta.’
M-au rănit foarte tare cuvintele ei. Furia lui Michelle ascundea un adevăr dureros. Încercam să fac pre multe pentru prea mulți oameni. Alesesem calea grea, exact așa cum anticipase ea cândva, când aveam cu mult mai puține responsabilități.
În lumina difuză din sufrageria noastră, Michelle nu mai părea furioasă, ci doar tristă.
’Oare merita toate acestea?’ Nu-mi amintesc ce i-am răspuns. Știu doar că nu puteam să recunosc faptul că nu mai eram sigur de nimic.”
Ambele cărți sunt o poveste. File de istorie scrisă de doi oameni simplii dar deosebiți, care au avut șansa unei călătorii extraordinare, doi oameni de culoare care au demontat prejudecăți datorită educației.
Doi oameni nobili, de la care poți învăța să fi OM.
Mi-a plăcut povestea lor, îmi plac ei, îmi place educația lor, modestia, umanitatea, umorul, felul in care se iubesc, modul în care își rezolvă problemele, simplitatea, lor.
Nu-mi place și nu înțeleg politica dar mi-a plăcut modul lui de a conduce și felul în care ea l-a susținut, îmi plac cărțile lor și ți le recomand.
Mă bucur că ai ajuns până aici. Eu sunt Ileana și îmi doresc să creez un spațiu de comunicare și schimb de experiențe, menit să inspire și să ajute, bazat pe educație, respect și empatie.
Te invit sa ne urmărești pe pagina de Facebook si blog Copilărie in Oglinda, iar dacă tu crezi că ceea ce scriu ar putea ajuta, nu ezita să dai share articolului pe pagina ta de Facebook.
